Friday, October 31, 2008

Oameni dragi

Faceam deunazi, cat stateam prin trafic, un recensamant al oamenilor pe care-i stiu si pe care-i plac, oameni care mi-au marcat existena intr-un fel sau altul a lucrurilor care m-au influentat in orice fel sau pur si simplu.
Unul dintre ei, care mi-a fost intai coleg si obiectul meu de hartuiala preferat, apoi ruda…, si acum ( in continuare ruda) este unul dintre oamenii pe care-l admir pentru felul in care s-a schimbat si s-a maturizat.Este omul care va face cele mai frumoase si sincere documentare si care v-a lua Oscarul intr-o zi si despre care voi spune mandru tuturor ca-l cunosc.
Un altul, my evil twin, care mi-a fost alaturi in tumultoasa-mi adolescenta intarziata si cu care impartaseam esecurile si succesele.Cel cu care si acum ma cert pe partea cu cine-i ala frumosu’ si care e ala desteptu’. Cel pe care in ultimul timp l-am neglijat, insa stiu ca el ma iarta tot timpul, sper. Este cel care acum e iubit si ingrijit mai bine si mai mult decat ii puteam oferi noi. El e cel care ma sforaia noaptea de se hatanau usile. Este omul cu o ambitie pe care mi-o doream eu tot timpul. Si este omul pe care o sa-l am mereu aproape in sufletul meu.
Un altul, care in ultimul timp agata baieti prin benzinarii si isi da intalniri apoi cu ei sau saliveaza dupa tipii de la standurile de ziare, si ea o fosta colega si cu care in ciuda faptului ca n-avem foarte multe lucruri in comun reusim sa tinem legatura. Am luat ala multele ei evenimente sentimentale, ne-am dus la pozat prin parcuri noaptea, injuram impreuna sistemul prin care activam, m-a ajutat in momentele in care bagam tequila pe rupte .Ea este cea care scrie noi scenarii pentru Beverly Hills si cea care va avea cafeneaua mea preferata din Bucuresti in curand.
Mai e si Mama, cea care mi-a fost mereu alaturi si despre care pot sa spun doar ca o iubesc mult si din pacate stiu ca nu i-o spun prea des, insa ea stie.
Monica si Matei, cei care-mi suporta zi de zi toanele, cei cu care impart tot. Ei sunt cei pentru care exist si datorita carora am si eu un rost in viata.
Un altul e, tot o ruda, omul cu shaker, un adolescent etern. Cel care face ceea ce mi-as fi dorit sa fac si eu cand eram ca el, insa mi-a lipsit ceva. E omul care are inca multe de spus si inca astept rabdator sa se arate.
Mai e si Paul Weller cu muzica lui si cu tot ce a adus el in viata mea.
Mamaia si Pepa, care au avut multa rabdare cu mine.
Mai nou a aparut si altceva nou in viata mea. Fotografia. Este ultima care m-a cucerit. Este ca o amanta scumpa si ca un drog cu dependenta instant( nu stiu exact terminologia ce trebuie folosita). Este cea care mi-a deschis noi orizonturi, cea care m-a adus alaturi de niste oameni cu aceleasi placeri si vicii. L-a adus aproape de mine si pe don juan de cosmote, cu care incep explorarea acestui mare si frumos necunoscut.
Concluzia ar fi una simpla si frumoasa. Am prieteni, familie si amanta. Fara ei as fi mai sarac, mai inutil.
Va multumesc.

3 Comments:

Blogger ange de nuit said...

E minunat ca suntem constienti de asta, de noi prin ei.
E minunat sentimentul asta, la fel ca si lumea noastra, de altfel.
Ma bucur din suflet ca ma regasesc acolo :)

October 31, 2008 at 11:58 PM  
Anonymous Anonymous said...

Nice Paul Weller. Nu ascultasem pana acum. Multumesc! Tsunami de Iasi

November 3, 2008 at 12:59 AM  
Blogger Edward Chenderes said...

mersi, tsunami:)
vezi pe flickr poze de la ultima noastra iesire in gasca.
si multumesc de vizita.

November 3, 2008 at 8:07 PM  

Post a Comment

Subscribe to Post Comments [Atom]

<< Home