Friday, October 31, 2008

Adorul fiecaruia

Am citi astazi un post al unei prietene bune care m-a lasat cu gura cascata. Nu prea pot sa vi-l explic si cred ca e mai bina sa-l cititi:
http://ange-de-nuit.blogspot.com/2008/10/eu-si-voi.html

Oameni dragi

Faceam deunazi, cat stateam prin trafic, un recensamant al oamenilor pe care-i stiu si pe care-i plac, oameni care mi-au marcat existena intr-un fel sau altul a lucrurilor care m-au influentat in orice fel sau pur si simplu.
Unul dintre ei, care mi-a fost intai coleg si obiectul meu de hartuiala preferat, apoi ruda…, si acum ( in continuare ruda) este unul dintre oamenii pe care-l admir pentru felul in care s-a schimbat si s-a maturizat.Este omul care va face cele mai frumoase si sincere documentare si care v-a lua Oscarul intr-o zi si despre care voi spune mandru tuturor ca-l cunosc.
Un altul, my evil twin, care mi-a fost alaturi in tumultoasa-mi adolescenta intarziata si cu care impartaseam esecurile si succesele.Cel cu care si acum ma cert pe partea cu cine-i ala frumosu’ si care e ala desteptu’. Cel pe care in ultimul timp l-am neglijat, insa stiu ca el ma iarta tot timpul, sper. Este cel care acum e iubit si ingrijit mai bine si mai mult decat ii puteam oferi noi. El e cel care ma sforaia noaptea de se hatanau usile. Este omul cu o ambitie pe care mi-o doream eu tot timpul. Si este omul pe care o sa-l am mereu aproape in sufletul meu.
Un altul, care in ultimul timp agata baieti prin benzinarii si isi da intalniri apoi cu ei sau saliveaza dupa tipii de la standurile de ziare, si ea o fosta colega si cu care in ciuda faptului ca n-avem foarte multe lucruri in comun reusim sa tinem legatura. Am luat ala multele ei evenimente sentimentale, ne-am dus la pozat prin parcuri noaptea, injuram impreuna sistemul prin care activam, m-a ajutat in momentele in care bagam tequila pe rupte .Ea este cea care scrie noi scenarii pentru Beverly Hills si cea care va avea cafeneaua mea preferata din Bucuresti in curand.
Mai e si Mama, cea care mi-a fost mereu alaturi si despre care pot sa spun doar ca o iubesc mult si din pacate stiu ca nu i-o spun prea des, insa ea stie.
Monica si Matei, cei care-mi suporta zi de zi toanele, cei cu care impart tot. Ei sunt cei pentru care exist si datorita carora am si eu un rost in viata.
Un altul e, tot o ruda, omul cu shaker, un adolescent etern. Cel care face ceea ce mi-as fi dorit sa fac si eu cand eram ca el, insa mi-a lipsit ceva. E omul care are inca multe de spus si inca astept rabdator sa se arate.
Mai e si Paul Weller cu muzica lui si cu tot ce a adus el in viata mea.
Mamaia si Pepa, care au avut multa rabdare cu mine.
Mai nou a aparut si altceva nou in viata mea. Fotografia. Este ultima care m-a cucerit. Este ca o amanta scumpa si ca un drog cu dependenta instant( nu stiu exact terminologia ce trebuie folosita). Este cea care mi-a deschis noi orizonturi, cea care m-a adus alaturi de niste oameni cu aceleasi placeri si vicii. L-a adus aproape de mine si pe don juan de cosmote, cu care incep explorarea acestui mare si frumos necunoscut.
Concluzia ar fi una simpla si frumoasa. Am prieteni, familie si amanta. Fara ei as fi mai sarac, mai inutil.
Va multumesc.

Monday, October 20, 2008

Padurea de mesteceni de pe langa Cheia


"Din pacate"( poate e prea mult spus, insa cand spun asta ma gandesc doar la intoarcerea in cotidianul asta de care cu totii cred ca ne-am cam saturat) m-am intors aseara din excursia foto de care pomeneam in postul anterior.

M-am intors mai linistit, mai invatat, cu multe multe cunostinte noi de tehnica fotografica, mai bucuros pentru ca am descoperit o multime de oameni care impartasesc aceeasi pasiune si cu care fara sa ma plictisesc am discutat exclusiv de fotografie, fara a discuta pentru nici macar un moment de mizeria realitatii prin care ne invartim.

Nu vrea sa o mai lungesc deocamdata pentru ca sunt nerabdator sa va arat cu ce m-am intors de acolo.

Sunt doar un crampei din ce am "muncit" acolo. Sunt poze fara prelucrare ulterioara si o spun cu mandrie pentru ca eu consider aceste poze drept cele mai bune de pana acum.

Sper sa va placa si sunt convins ca veti intelege de ce sunt atat de entuziast.




Monday, October 13, 2008

De prin bloguri

In ultimele zile am inceput sa citesc mai pe indelete si prin alte bloguri. Am ramas surprins sa observ tot mai multe cu subiecte preponderent politico-sociale.

Paraside City( nu PARADISE,cum au crezut unii ) a ales o alta cale prin care sa-si exprime sentimentele fata de ceea ce se intampla in cotidian.

Am ales sa vad frumosul in loc de coruptie, scandaluri, preturi la barilul de petrol, dezastre in bursa, fluctuatii de curs valutar, etc.Asta nu inseamna ca nu constientizez ceea ce se intampla sau ca nu particip si eu la acest melange.

Doar ca eu m-am plictisit de ele.

Prefer sa ma uit la pasarile ce supravietuiesc printre betoane si emisii de carbon, nu sa ma gandesc la ele cu compasiune.

Prefer sa admir coroana unui copac intr-un parc plin de gunoi si indolenti in loc sa ma apuc de injurat sau cautat vinovati.

Prefer sa las idiotul de taximetrist sa treaca dupa ce-mi taie calea in loc sa ma duc dupa el sa-i rup capul.

Prefer Cartoon Network in locul Realitatii TV sau a Antenei 3.

In loc de griul blocului prefer sa ma uit la cerul albastru...
Va admir pe voi, cei implicati, pe cei care vor si cred ca pot schimba, insa eu voi ramane cu ale mele.

Mult noroc.

Apropo, vineri plec la Cheia intr-o excursie foto, la o padure de mesteceni-rezervatie naturala si va las pe voi sa va descurcati cu cotatiile de la bursa, cursul valutar, verdictul in cazul Elodia, chinurile lui Badea si alte chestii vitale existentei mele.

Wednesday, October 8, 2008

Noapte pe Dunare

De ceva vreme ma tot gandesc sa incerc fotografia de noapte. M-a atras de ceva vreme insa nu am un obiect esential realizarii acestui tip te fotografie, si anume una bucata trepied.

Fiind in delta, intr-una din seri am observat un alt vapor ancorat ceva mai incolo, mai exact la vreo 2 km, si lumina lunii in fundal.

Am zis ca e momentul sa incerc sa fac aceasta poza.

M-am cocotat pe vapor, sus de tot, mi-am gasit o masa din aia de plastic si vreo 2 sezlonduri, le-am pus una peste alta, am fixat aparatul l-am focalizat cat de cat, fixat timpii de expunere la maxim si bang pe buton.dupa vreo 5 incercari si vreo jumatate de ora acesta este rezultatul.


Tuesday, October 7, 2008

Toamna in delta

Am fost in acest week-end in Delta Dunarii cu mai multi prieteni, am sarbatorit implinirea a 30 de anisori pe un vapor plutitor. Despre aceasta aventura sper sa va povestesc mai tarziu. Am ramas insa cu foarte multe amintiri placute. Am trait niste sentimente greu de descris in cuvinte.

Asa ca o sa las cateva poze sa vorbeasca.